Aratatorul Sudului

Cele mai timpurii dovezi ale utilizarii magnetilor ca ajutoare in calatorii si navigatie vin din China si prezinta un fel de compas facut din magnetita, modelat sub forma unei linguri si denumit „Aratatorul spre sud„. Aceste inregistrari dateaza de pe vremea dinastiei Han care a stapanit din secolul al doilea inainte de Christos pana in secolul al doilea dupa Christos. Bucata de magnetita de forma unei linguri era asezata pe o placa de bronz turnat, cunoscuta sub numele de „heaven-plate” (placa cerului) sau cateodata „diviner board” (placa ghicitorului). Pe ea erau desenate opt trigrame si de asemenea erau indicate 24 de directii similare orelor zilei, bazate pe cele mai importante constelatii, impreuna cu cele 28 de case ale cerului (stabilite pe baza constelatiilor impartite de linia Ecuatorului). Placa era de forma patrata si simboliza Pamantul iar lingura de magnetita era asezata in centrul unui cerc care simboliza Paradisul.

Primele utilizari ale acestui compas antic erau legate de stabilirea celui mai bun moment si celei mai bune locatii pentru chestiuni de importanta cruciala in viata de zi cu zi precum inmormantarea, de exemplu, deoarece China reprezenta o cultura care acorda un respect infinit stramosilor. Acest instrument a continuat sa fie folosit pana in secolul 19 si nu numai. Si astazi Feng Shui, o asa numita arta a divinatiei, mai este utilizata pentru alegerea spatiului pentru construirea unei case sau a momentului propice pentru aproape orice fel de intreprindere. Exista chiar o legenda despre cum primul imparat al Chinei a folosit placa ghicitorului si compasul pentru a-si sustine dreptul la tron pentru ca se stie acum ca inainte de a fi folosit ca instrument in navigatie, compasul a fost un instrument utilizat in stravechea arta a feng-shui-ului.

Iata cum arata lingura de magnetita numita si Aratatorul Sudului pe vremea dinastiei Han.

In vremea dinastiei T’ang (secolele 7 si 8), invatatii chinezi descoperisera deja mijloacele prin care puteau magnetiza acele de fier prin frecarea lor cu magnetita dupa care le suspendau in apa. Au observat de asemenea ca dupa incalzirea acelor de fier pana la rosu, racirea lor si asezarea pe directia nord – sud (de-a lungul axei Pamantului) acestea deveneau magnetice. Astfel se obtineau busole cu ac magnetic prin suspendarea acestora pe apa (busole umede) sau prin suspendarea de un fir de matase.

In consecinta, prin micsorarea lor semnificativ au devenit mult mai folositoare in navigatie deoarece devenisera portabile. Cu ajutorul acestor mici magneti, pe la anul 1000, pe vremea dinastiei Sung, multe vase comerciale reuseau sa navigheze pana in zona actialei Arabiei Saudite, fara a se rataci pe mare, lucru remarcabil daca ne gandim la acea vreme.

Cu timpul placa ghicitorului s-a transformat intr-un bol pe care insemnele constelatiilor de pe placa cerului au mai aparut dar intr-o forma mult simplificata. Cercul interior si-a pastrat cele opt trigrame iar exteriorul cele 24 de directii corespunzatoare celor 24 de puncte azimutale.

Pana la busolele moderne nu mai era decat un pas.

Articol preluat din Smith College – Museum of Ancient Inventions
Traducerea si adaptarea Hobber.ro

Hobber