Ți-ar putea schimba un magnet părerea? Ce a descoperit un studiu și de ce brățara ta nu face asta

Ai văzut poate titluri care spun că „magneții îți pot schimba credința” sau „părerea despre străini”. Sună a film științifico-fantastic. În spatele lor este un studiu real despre stimularea magnetică transcraniană, făcut în 2015 de cercetători de la Universitatea din York și de la Universitatea California din Los Angeles (UCLA). Numai că, citit cu atenție, spune altceva decât titlurile. Și, mai ales, nu are nicio legătură cu magnetul de pe frigider sau cu brățara de la mână.

Hai să le luăm pe rând: ce aparat au folosit cercetătorii, ce au găsit de fapt și de ce un magnet obișnuit nu poate face așa ceva.

Ce este stimularea magnetică transcraniană

Stimularea magnetică transcraniană (pe scurt TMS, după numele din engleză) înseamnă, cuvânt cu cuvânt, „stimulare magnetică prin craniu”. Este un aparat medical, folosit doar în spitale, clinici și laboratoare de cercetare.

Arată simplu: o bobină de sârmă, cât o palmă sau în formă de cifra 8, ținută lângă cap. Prin bobină trece, pentru o fracțiune de secundă, un curent electric foarte puternic. Curentul face un câmp magnetic care apare și dispare brusc, de multe ori pe secundă. Câmpul trece prin os fără să-l atingă și, pentru că se schimbă atât de repede, face să apară curenți electrici mici chiar în celulele creierului de sub bobină. Pe ei îi simte creierul, nu magnetul în sine.

Fenomenul se numește inducție electromagnetică și l-a descoperit Michael Faraday în 1831. Este același principiu după care merg transformatoarele, încărcătoarele fără fir și electromagneții.

În Statele Unite, autoritatea pentru medicamente și aparatură medicală (FDA) l-a aprobat în 2008 pentru unele forme de depresie care nu s-au ameliorat cu medicamente. Se folosește doar la recomandarea medicului psihiatru, în ședințe făcute în cabinet.

Ce au făcut cercetătorii

La studiu au participat câteva zeci de tineri voluntari, toți cu convingeri religioase puternice. Jumătate au primit stimularea magnetică transcraniană adevărată. Cealaltă jumătate au primit o procedură de probă, care arăta la fel, dar nu acționa asupra creierului. Așa au putut compara cele două grupuri.

Ținta a fost o zonă mică din partea din față a creierului, la câțiva centimetri deasupra frunții. Cercetătorii o leagă de felul în care observăm o problemă sau o amenințare și reacționăm la ea. Stimularea i-a „domolit” activitatea pentru scurt timp.

Apoi voluntarii au trecut prin două încercări:

• au fost rugați să se gândească la propria moarte, o temă pe care mulți oameni o întâmpină cu ajutorul credinței;
• au citit două texte despre țara lor, scrise de un străin: unul cu laude, altul cu critici. Apoi au spus cât de mult le-a plăcut autorul.

Ce au găsit și ce nu au găsit

În grupul cu stimulare adevărată, oamenii au răspuns ceva mai reținut la întrebările despre credință. Au fost și mai îngăduitori cu străinul care le criticase țara. Comunicatul universității vorbește de aproape o treime mai puțină încredere în cele spirituale și de o reacție cu peste un sfert mai blândă față de autorul critic.

Până aici, titlurile. Acum, partea pe care titlurile au sărit-o:

• Efectul a fost de scurtă durată. A ținut cât a durat testul. Nimeni nu a plecat acasă cu alte convingeri.
• A fost un singur experiment, pe puțini oameni. Chiar autorii au spus că este nevoie de mult mai multe cercetări ca să se înțeleagă ce s-a întâmplat.
• Rezultatele nu au fost la fel de clare peste tot. Comentatori din lumea științei au atras atenția că schimbarea la întrebările despre credință a fost slabă, iar cea mai clară diferență a apărut la reacția față de autorul critic.

Ideea cercetătorilor este alta și este interesantă: aceeași zonă din creier care ne ajută să ocolim un obstacol pe drum pare să lucreze și când ne apărăm ideile la care ținem. Cu alte cuvinte, creierul folosește aceleași „unelte” pentru probleme foarte diferite.

Ți-ar putea schimba un magnet obișnuit părerea?

Nu. Și diferența nu este doar de putere, ci de fel. Hai să facem o comparație.

• Magnetul de frigider: are la suprafață un câmp de câteva miimi de tesla (tesla este unitatea în care se măsoară câmpul magnetic). Abia ține o foaie de hârtie.
• Un magnet de neodim puternic: ajunge la suprafață la câteva zecimi de tesla. Ține kilograme întregi de oțel.
• Bobina aparatului din clinică: face impulsuri de 1,5 până la 3 tesla, cam cât un aparat de rezonanță magnetică, dar concentrate pe o zonă mică.

Lucrul cel mai important însă este altul: câmpul unui magnet obișnuit stă pe loc, nu se schimbă. Iar un câmp care stă pe loc nu face curenți electrici în creier. Ca să apară curenții, câmpul trebuie să crească și să scadă brusc, de multe ori pe secundă, cum face bobina aparatului. Poți ține un magnet de neodim lângă cap o zi întreagă: îți va păstra părerile exact cum erau.

La fel este și cu brățările magnetice și cu centurile cu magneți. Oamenii le aleg pentru confort sau pur și simplu pentru că le plac. Nu sunt făcute să lucreze asupra creierului și nici nu pot. Credința, gusturile și părerile tale rămân ale tale.

Vrei să vezi inducția cu ochii tăi?

Fenomenul din spatele aparatului se poate arăta și acasă sau la școală, fără niciun risc. Lași un magnet să cadă printr-o țeavă de cupru sau aluminiu și vei vedea că el coboară încet, ca prin miere. Magnetul care cade face un câmp care se schimbă, câmpul face curenți în țeavă, iar curenții îl frânează. Este exact principiul din aparatul de stimulare, doar că aici „creierul” este țeava.

Găsești magneți și truse pentru astfel de încercări la magneții pentru experimente la școală. Un exemplu bun pentru o oră de fizică, sau pentru o seară în familie cu copii curioși.

Pe scurt

• Studiul din 2015 a folosit stimularea magnetică transcraniană: un aparat medical cu câmp magnetic care se schimbă foarte repede, nu un magnet obișnuit.
• Efectul a fost mic, de scurtă durată și a fost găsit într-un singur experiment.
• Magneții, brățările și centurile magnetice nu îți pot schimba gândurile sau credința.
• Principiul din spatele aparatului, inducția electromagnetică, se poate arăta ușor cu un magnet și o țeavă de cupru.

Aparatul de stimulare magnetică se folosește numai la recomandarea medicului. Magneții și produsele magnetice nu înlocuiesc consultul și tratamentul medical. Dacă te frământă starea ta sau a cuiva drag, vorbește cu un medic.

Surse: Holbrook C., Izuma K. și colaboratorii, „Neuromodulation of group prejudice and religious belief”, Social Cognitive and Affective Neuroscience, 2015; comunicatul Universității din York (octombrie 2015); Institutul Național de Sănătate Mintală al SUA (NIMH), despre terapiile prin stimularea creierului.